S-a dovedid, că pentru a rezolva probleme la fizică, cunoașterea teoriei este necesara, însă insuficientă. Este necesar de asemenea de posedat așa numite cunoștințe generalizate. Deobicei ele se capată la practica rezolvarii de probleme, deobicei la sfârșitul studiului cursului fizicii. Însă uneori nu sunt capătate. Baza cunoștințelor generalizate este constituită din concepte fundamentale.
Conceptele fundamentale metodologice ale fizicii sunt relativ puține. Noi vom utiliza următoarele: sistem fizic, mărime fizică, legea fizică, starea sistemului fizic, interacțiune, fenomen fizic, obiecte și procese ideale, model fizic. Aceste concepte sunt interdependente și deci formează un sistem. Un rol important are dependența fenomenului fizic cu restul conceptelor fundamentale.
A rezolva o problemă fizică –înseamnă a restabili dependențe necunoscute și a determina mărimile fizice căutate.
Această noțiune are o valoare împărțită într-o metodică. Dacă problema fizică reflectă un fenomen oarecare (o totalitate), atunci este necesar nu doar de avut închipuire despre acest fenomen, dar și trebuie de putut de a analiza acest fenomen fizic (utilizând cunoștințele generalizate). Analiza fenomenului începe de la alegerea și analiza sistemului fizic și se termină cu compunerea unui sistem de ecuații închis ca rezultat a utilizării legelor fizice corespunzătoare.
De aici reese dezmembrarea rezolvării problemei puse în trei etape:
Fizică (se termină dacă este compus sistemul de ecuații închis);
Matematică (scopul ei este capătarea soluției în forma generală și numerică);
Analiza soluției.
De aici reiese că trebuie de creat un sistem de metode (va aparea în articolele din viitor) a rezolvării problemelor la fizică, că un sistem de orientare generală pentru efectuarea auto ocupației a celui ce rezolvă problema la fiecare din aceste etape.
Exista ideia, că o metodă unică a rezolvarii problemelor la fizică nu există.
Posibil, este just. Însă, după parerea noastră, calea generală la rezolvarea mișcării problemei la fizică există.
